Dolce Vita

vineri, 1 februarie 2008

Crazy little stupid things we made... for love?



Ohooo... am facut multe tampenii la capitolul asta. Nu cred ca exista persoana care sa nu aiba asa ceva pe lista.
Prima chestie care imi vine in mine? Parfumul, desigur. I-am cumparat tatalui meu parfumul pe care stiam ca il foloseste el, ca sa simt parfumul lui prin casa. Cand mi se facea dor, imi bagam nasul in flacon sau pulverizam putin.:)

Apoi, biletele la teatru. Stiam ca o sa fie acolo, asa ca am luat bilete la aceeasi piesa de teatru. Stiam si ca are invitatii, deci va sta in sectorul A (cu presa si sponsorii:D), (imi amintesc ca prima data cand am fost la o prezentare de moda la National si am rugat plasatoarea sa ma ghideze spre loc, mi-a spus asta: "sectorul A, cu presa si sponsorii"). Asta inseamna ca am luat biletele cu locuri la balcon, de unde stiam ca am priveliste la sectorul respectiv. La plecare am trecut pe langa el si habar n-a avut. Am auzit aproape tot ce a vorbit cu prietenul cu care venise. Trebuia sa ma fac detectiv.:)

O prietena mi-a povestit cum se deghiza ca sa mearga sa-l viziteze, pentru ca trecea pe langa serviciul mamei ei ca sa ajunga la el, si nu voia ca aceasta sa o vada. Asa ca proceda ca divele de pe vremuri, isi punea palarie sau batic, ochelari mari de soare, tot tacamul.:)

Plecarile in alt oras, pe nepusa masa, nu mi se mai par neaparat crazy, pentru ca am auzit vorbindu-se atat de des despre asa ceva, incat deja imi par banale. Sau aproape firesti.

O alta faza ciudata si nebuneasca am trait acum multi ani, ajungand intamplator acasa la un tip de care imi placea, impreuna cu un grup de prieteni. Era acasa si tatal lui, pe care-l cunosteam, si o doamna relativ in varsta, care am banuit ca e mama lui, pentru ca taica'su ii daduse o pereche de pantaloni sa-i calce. Nici acum nu stiu daca doamna respectiva era de fapt menajera sau o matusa sau ceva de genul asta.
Important este ca a aparut in peisaj si o tipa destul de draguta, bruneta, cu pantaloni trei sferturi, camasa alba, machiata finut. Am banuit imediat ca l-am prins in flagrant si ca tipa aia era vreo iubita de-a lui, asa ca am fost destul de acida cu ea pe toata durata vizitei. Involuntar. Adica, nu m-am purtat necuviincios, nici n-am jignit-o, nu sunt prost crescuta, dar nici n-am fost sociabila cum as fi fost in mod normal, ba chiar destul de rece. Dupa vreo doua ore mi-am dat seama ca era mama lui, dupa ce am vazut niste poze de familie. Femeia insa chiar nu arata a mama de trei copii mari, dintre care doi casatoriti. Si mai era si bunica. Arata excelent, daca eu chiar eram convinsa ca era iubita lui. Si ea saraca imi spunea ca ma mai asteapta neaparat pe la ei si incerca sa fie amabila. Eh...
Asta e deja la nivel de gafa, nu nebunie...

Ok, recunosc, tot nebunie cred ca se numeste si faptul ca i-am gasit parola de e-mail unui ex. Am ghicit-o, nu am folosit programe de cautare sau spart adrese, asa ca nu ma simt vinovata deloc. Ce sunt eu de vina ca a pus parola usoara? Era numele cainelui, btw.:) Bine, n-avea asa chestii incriminatorii, dar eram curioasa. Sunt sigura ca nici el n-ar fi avut vreo remuscare daca imi citea mie mailurile, asa ca nu ma simt nici eu vinovata. In mod normal as gasi gestul de o nesimtire rara. Intre acel el si mine insa era ok. I-am si spus sa-si caute parola mai sigura, ca o nimereste oricine. Si acum suntem prieteni foarte buni.:)

Hmmm... E tarziu, nu-mi mai vin in minte prea multe acum. Nu de-ale mele, in orice caz.:D
Dar sunt convinsa ca si tu, cel care imi citesti acum blogul, oricine ai fi tu, ai la activ vreun gest nebunesc facut... pentru cineva special atunci. Ma insel?:)

27 de comentarii:

Anna spunea...

Eu cel putin am facut o garamda de lucruri din cauza iubirii. Uneori am exagerat, alteori acestea mi-au adus raspunsurile de care aveam nevoie. In orice caz, femeia cand isi pune in cap ceva... nu se lasa pana nu obtine... sau cel putin astea sunt femeile pe care le cunosc eu :P

Mango spunea...

Nu, nu am vazut filmul, as a matter a fact sunt un dezastru in ceea ce priveste filmele:P cat despre vise prevestitoare, cred ca toti avem, dar nu le acordam atentie.Legat de carte, sunt mai degraba genul care ar scrie una si ar tine-o in biblioteca, sau ar arde-o imediat dupa ce a scris finalul. La Carturesti as manca un piure de castane :-?
:)

Annie spunea...

Eu la Carturesti as bea un ceai din flori de portocal.:) Si mi-as cumpara niste CD-uri cu muzica ambientala si jazz... Si as citi... Si as admira tablourile lui G. Cantacuzino, daca mai sunt expuse... Din pacate timpul nu-mi prea mai permite astfel de actvitati dragi. Prea des.:)

Anonim spunea...

Eu am urmarit-o pe prietena mea pana acasa si am mai stat si in zona 1 2 ore sa fiu sigur ca nu se intalneste cu altcineva in acelasi timp. Se pune?:))))

Annie spunea...

@anna: Exemple, exemple?!:D

@Anonim: Fraaate, asta deja e obsesie. Sper ca te-ai vindecat. p.s. Cine esti? Nu cred ca imi convine sa las acces la comentarii fara inregistrare in prealabil, sunt prea curioasa sa stiu cine le scrie. Damn!:)

Craiasa Zapezii spunea...

Sunt mama lor la nebunii. Impreuna cu prietena mea din liceu am botezat doua prajituri dupa numele lor, i-am furat pixurile (am si acum acasa la ai mei o cutie de pixuri), m-am dus intr-un club pentru ca stiam ca va fi si el acolo si cand m-a intrebat cum de am venit am facut-o pe nevinovata si am spus "Ei, m-au corupt niste prietene!, i-am scris o scrisoare si am rugat pe o tipa de la alta clasa sa i-o dea.
Sunt multe... Dar frumoase!

Ana St. spunea...

mda...cat nu am patit si yo,dar nu cred ca la mine erau din dragoste...poate mai mult obsesii :-?

juLie spunea...

;)) hihi .. a urmarit-o pana acasa..;)).. eu nu l-as lasa pe prietenul meu sa ma urmareasca.. pentru ca nu l-as lasa sa plece fara sa ma duca acasa..:)).. sunt multi oamenii rai pe strazi..:D

Annie spunea...

@mango: Dar "Ciocolata si vanilie" ai vazut?:P Cu Joaquin Cortes si Maria Grazia Cuccinotta?

@Craiasa zapezii: Pixuri si stilouri colectionam si eu, dar nu le furam, le luam ca amintire. Unora chiar le spuneam ca le colectionez. Adunasem o gramada, chiar daca era vrajeala de cateva zile, ramaneam cu pixul.;)

Iar la capitolul scrisori... Nu era scrisoare, era numarul meu de telefon, l-am plasat unui chitarist celebru, in buzunarul din spate de la jeans. Am vorbit o vreme la telefon mai apoi.:) Dar n-am crezut ca "se leaga", cand m-a sunat prima data si s-a prezentat am crezut ca nu-i adevarat, am avut niste emotii... mamaa, mamaa. Dar a iesit ok, after all. Ei, aveam 18, 19 ani.:)

@Anna Pocket Thought: Detalii, detalii?:)

@Julie: Inseamna ca ai un prieten cavaler, gentleman sau cum se mai numesc now days baietii cu maniere.:) Good for you, girl.:)

Annie spunea...

@Craiasa zapezii: Aaa, mi-am amintit o faza asemanatoare cu ce-ai facut tu cu clubul. L-am sunat pe un tip si am vrajit cu el la greu, spunandu-i ca am facut schimb de numere de telefon demult intr-o discoteca, el normal ca nu-si amintea, am bagat si 'elementul incitare' dandu'i un "indiciu": "purtam lenjerie de satin visiniu", ce sa mai, era mai mult decat flatat de ce auzea si ne-am dat intalnire intr-un club unde se juca biliard, prin Regie. A venit cu prietenii lui, eu m-am dus cu fetele, (de mentionat faptul ca ne cunosteam bine, nimeriseram chipurile "intamplator" in acelasi loc, in aceeasi seara) si cateva ore am savurat privirile lor curioase catre toate fetele care intrau in club in grupuri de 3,4 (cum anuntasem ca voi veni). A fost delicioasa faza, la final mi-a parut putin rau de el pentru ca prietenii il tachinau rau si radeau de el ca si-a luat teapa. Nu stie nici in ziua de astazi ca noi i-am copt'o (a fost teapa de grup), ba chiar am vorbit apoi la telefon si era convins ca n-am nici o vina, ar mai fi asteptat doua ore. F_ck, ce platesc acum fazele astea...

Simply Red spunea...

acum cateva saptamani cautam un parfum, sa ii fac cadou unui amic... in raion am dat peste parfumul lui si, de dor, mi-am dat pe inchietura... M-a intors rau de tot pe dos povestea, am trecut peste totusi.. Asta e, ce-a fost a fost. Problema a reaparut insa... parfumul s-a impregnat in cureaua de la ceas... Cureaua neagra.. .De cate ori iau acel ceas, inca simt mirosul... Masochisme... ce sa facem si noi... mici masochisme...

Ana St. spunea...

de exemplu o data mi-a placut atat de mult de un tip incat ii simteam parfumul peste tot si cand eram cu niste prieteni in oras i-am simtit parfumul la un amic si il vedeam pe tip in loc de amic...era ft ciudat :(...ma rog dar toate "obsesiile" astea s-au terminat cam prost la mine :((

nikosita spunea...

ce criminala esti :)) daaaaaa, dar cine nu are chestii dastea? :)) adica eu si acum imi amintesc cum eram f indragostita de un tip pe care il vazusem de 2 ori in viata mea si despre care am vb cu prietena mea cea mai buna in continuu, de la un capat de 335 pana la celalalt :"> call that crazy ;) f tare postul :P

Annie spunea...

@Andreea: Da, stiu bine cum e cu parfumul care trezeste amintiri si induce anumite stari... Stia Marcel Proust ce stia. La mine cel putin partea asta cu mirosul functioneaza teribil. Imi amintesc si cele mai mici detalii, cand simt o aroma familiara.

@Anna Pocket Thought: Da, obsesiile nu prea au final fericit. Of, de-am putea sa definim pentru noi insine de la inceput daca ceea ce simtim e the real thing sau doar o summer love, ceva trecator sau o obsesie... Oricum, fiecare experienta are ceva unic, deci merita sa o traiesti intens, indiferent de cum se termina sau cat o sa dureze. Si tot e bine ca ii simteai parfumul peste tot; eu, in schimb, aveam senzatia ca il vad peste tot. O data l-am confundat cu un aurolac, in parc, e drept ca era destul de intuneric.:) Si la orice film ma uitam, mi se parea ca actorul principal are ceva din el.:) A fost si o parte buna, ca o data mi s-a parut ca-l vad la metrou, era un tip care mi se parea mie ca ii seamana, si care, o data ce l-am cunoscut, s-a dovedit a fi un tip foarte interesant. Suntem foarte buni prieteni acum.;)
p.s. Don't worry, one day o astfel de obsesie se va dovedi a fi mai mult si mai important decat o obsesie. We all get our peace of happyness in the end. We just have to deserve it first.

@Nico: 10x, girl.:)

Ana St. spunea...

yap... are right...sper doar sa nu mai sufar atata...by the way mi-a placut mel aia de la the beattles...o stiam de mult :D

Annie spunea...

@Anna Pocket: Suferi mai putin daca ai pe cineva de incredere alaturi, sa te ajute sa treci mai usor peste nefericiri sau momente dificile. Si daca inveti din ce sa-ti tragi puterea. Suferim din dragoste si din vina noastra, nu numai din vina jumatatilor imperfecte. Eu asa cred...

Anna spunea...

annie nu as putea sa dau exemple pentru ca mi-e sa nu fiu catalogata aiurea sau inteleasa gresit. In general cand auzi povestea altora ti se pare ciudat, dar cand traiesti tu... faci orice k sa-ti fie bine :D si atunci nu ti se mai pare nimic nefiresc :D

juLie spunea...

oare cineva a facut aceste lucruri tampite din dragoste pentru noi?.. pentru noi care le facem pentru altii?.. oare acei altii au facut macar unul pentru noi?..

Annie spunea...

Mi-ar placea sa stiu ca da.:) De fapt, stiu sigur ca si baietii fac nebunii... chiar daca nu sunt neaparat condusi de acelasi impuls care ne determina pe noi sa le facem.:)Adik, noi visam "together forever", ei viseaza "to get her for (one?)evening".:)

Annie spunea...

Si totusi, Julie... "Si baietii plang cateodata":D Hmm, despre asta merita sa scriu macar un post intreg.:)

Raluca spunea...

eu zic ca fiecare dintre noi traieste astfel de evenimente, fie ca el le produce, fie ca e un simplu martor care priveste cu o atentie prafuita si se mira de ceea ce vede. mie mi se intampla foarte des tot felul de ciudatenii de genul asta...

Annie spunea...

@RALU: Nu cred ca sunt neaparat ciudatenii...Dar da, cred ca toti aveam de-a face cu asa ceva.
P.S. BINE-AI REVENIT IN PEISAJ! De ce nu scrii si tu mai des?:) Ca eu tot intru si nimic nou...

juLie spunea...

:).. intradevar si baietii plang :x.. imi place ca am cunoscut astfel de baieti.. unii mi-au fost prieteni buni.. altii ceva mai mult.. si, din cauza ca nu le-a fost rusine sau nu s-au simti stanjeniti sa arate ca si ei sunt slabi si ca sufera am invatat ca exista si lume pentru care merita sa iti pese

Ana St. spunea...

noi aventuri...mary sufleu :-" :D

Anonim spunea...

Well, eu am primit un telefon la 3 noaptea, si Ea imi zicea ca ii este foarte frig si se simte singura. Asa ca la 4.00 eram in acceleratul spre mamaia, cu un ghiozdan gol si far nici un ban. Eh aveam 17 ani. Pentru ca nu eram foarte lucid nu m-am dus cu personalul, si a trebuit sa cer bani prin gara de nord :)). Mi-a fost foarte rusine pt ca mai aveam nevoie doar de 20 de mii. In mamaia am avut noroc ca m-am intalnit cu niste colegi care se duceau in 2mai ca altfel mergeam pe jos pana in Vama! In vama ajuns mi-am regasit iubita si cortul, iar seara am facut o baie goi in mare. Dupa aproape 6 ani inca mai suntem impreuna :)

Annie spunea...

Wow! That sounds so... movie like!:) Ma bucur sa vad ca dupa sase ani de relatie scrii EA cu majuscule. Take care of her. She will take care of you.:)

Marcel spunea...

:)Multe... In perioada cand eram in facultate ne-am dat intalnire, dar nu a gasit decat un biletel care o trimitea la un alt biletel, care... la un alt biletel... ultimul avea si o adresa si un bilet de autobuz unde m-a gasit pe mine si o floricica! :) A fost fain, mergea razand pe strada, a ajuns in universitate, baruri, chisc de ziare si toata lumea se mira de ce radiaza...
Si baietii fac nebunii...
Si barbatii plang cateodata...
Mai exista cate un gentleman ici-colea...
Apropos, mi-as pune ceasul tau in ceai! :) Cel de pe blog, nu al fetelor...parfumat cunu-ma-uita...;)