Dolce Vita

sâmbătă, 22 decembrie 2007

Despre vise... a la Blandiana?



Cand un om
Oarecare
Fie el mare
Sau mic
Are un singur vis
Si destula credinta
Sa-l ceara implinit
Si un dram de vointa
Sa porneasca spre el
Acel vis,
Fie el mic
Sau mare
Are o sansa
Sa prinda aripi
Si de acolo
Din inaltul gandurilor
Sa coboare
Si sa se aseze
Printre cele reale
Si intamplate.

Cand mai multi oameni
Fie ei mari
Sau mici
Au acelasi vis
Numai unul
Fie el mic
Sau mare
Si asteapta o intamplare
Oarecare
Sa-l vada implinit
Ei bine
Nu se va intampla nimic.

Mai sunt apoi acele vise
Ferestre deschise
Pe care toti le au
Si le afiseaza nonsalant
Oricui are timp
Sa asculte
O poveste fictiva
Care peste ani
Cand cei care au visat
Nu vor mai fi,
Va parea banala
Si fireasca
In contextul viitorului
Asta spre nedumerirea
Si mirarea totala
A interlocutorului.

Cel mai ciudat este
Cand se implinesc
Visele noastre
Dar se intampla
Altora.
Ca si cum ai fi
Spectator invizibil
Al vietii dorite de tine.
Fata pe care o iubesti
Rade si e fericita
In bratele altuia.
Melodia pe care ai auzit-o
In vis
Ani la rand
Din copilarie
Si pana in prezent
Este compusa de altcineva.
Iar trenuletul
Pe care il doreai
De Craciun
A fost primit
De baiatul vecinilor,
Un copil cam trist
Si singuratic
Pe care oricum il considerai
Cam salbatic.
Pana si fericirea
Si frumusetea
Si chiar si linistea
Au fost primite de altii.
Ce?
Nu intelegi?
Vrei sa stii de ce
Le-au fost date
Toate
Doldora,
Altora?
Gandeste-te bine
Si apoi arunca
Undeva departe
Toate raspunsurile.
Nu e nici unul corect.
Nu esti pedepsit
Sau nedreptatit
Nici nu-si rade de tine
Vreun destin obosit.

Despre ce vorbeam noi?
Despre vise?
Vezi? Se intrezareste ceva?
Un posibil raspuns?
Numai unul
E de ajuns
Singurul corect.
Oricare altul
Nu e la obiect
Deci imperfect.
Au primit cu totii
In dar, sau drept rasplata
Visele tale implinite
Pentru ca...
Da! Exact.
Le-au visat si ei.
Apoi,
Incet, sau in forta
Au pornit pe drumul
Care ducea
Agale, poate ocolit
Spre implinirea lor.
Ai inteles?
Un om oarecare
Fie el mic
Sau mare
Poate implini vise
Mari sau mici
Doar daca porneste
Spre ele.
Cei care stau
Si asteapta
Nu stiu nici ei ce
Sau pe cine
Ajung asa ca tine
Sau ca mine.
Simpli privitori
La scena pe care
O piesa se afla
In plina desfasurare.
Decorul iti apartine
Si replicile, si costumele
Le recunosti pe toate.
Numai ca,
Ciudat
Si destul de trist
Piesa e interpretata
Fara principalul artist.

9 comentarii:

Audrey spunea...

e foarte frumoasa poezia:)
Craciun fericit Annie! >:D<

Annie spunea...

Thank you!
Merry Christmas to you too, Natty!

Anonim spunea...

Si iata cum poti fi spiritual folosind un stil curat si la obiect. Un lucru pe care putini pretinsi poeti il mai inteleg in ziua de azi.

Happy holidays ;)

Annie spunea...

Happy holidays, Vlad!;)

Anonim spunea...

Super poezie ;) ... Promit sa trec mai des pe blogul tau :D ..

Annie spunea...

Multumesc, Cornel. Esti binevenit, AnnieTime.:)

Cristina Nichitus spunea...

excelenta alegere!

Annie spunea...

@Cristina: Nu inteleg la ce alegere te referi...

Annie spunea...

Mercik, Cristina! Am spus "a la Blandiana" pentru ca mi se pare un stil asemanator. In rest, tot ce e aici, exceptand versurile melodiilor de pe youtube:P, e scris de mine.
Multumesc, e flatant.:)