Melodia mea de concediu...

Le goût étrange et doux de la peau de mes amants...

L'amour, hum hum, pas pour moi,
Tous ces "toujours",
C'est pas net, ça joue des tours,
Ca s'approche sans se montrer,
Comme un traître de velours,
Ca me blesse, ou me lasse, selon les jours

L'amour, hum hum, ça ne vaut rien,
Ça m'inquiète de tout,
Et ça se déguise en doux,
Quand ça gronde, quand ça me mord,
Alors oui, c'est pire que tout,
Car j'en veux, hum hum, plus encore,

Pourquoi faire ce tas de plaisirs, de frissons, de caresses, de pauvres promesses?
A quoi bon se laisser reprendre
Le coeur en chamade,
Ne rien y comprendre,
C'est une embuscade,

L'amour ça ne va pas,
C'est pas du Saint Laurent,
Ca ne tombe pas parfaitement,
Si je ne trouve pas mon style ce n'est pas faute d'essayer,
Et l'amour j'laisse tomber!

A quoi bon ce tas de plaisirs, de frissons, de caresses, de pauvres promesses ?
Pourquoi faire se laisser reprendre,
Le coeur en chamade,Ne rien y comprendre,
C'est une embuscade,

L'amour, hum hum, j'en veux pas
J'préfère de temps de temps
Je préfère le goût du vent
Le goût étrange et doux de la peau de mes amants,
Mais l'amour, hum hum, pas vraiment!

23 septembrie... happy birthday to us...

Dear Green,
Can't you see the shadows from the past hunting you? Maybe you can only feel them...
Can you here the sound of the past music? Can you smell the cigare smoke blended in white mosk scent?
So what if you do?:)
Welcome out from my time and space... Wish I could also give you my memories...


Dear RedAndBlue,
Thank you for finding the same joy in my eyes
and for acting like nothing was wrong in all this time...
I can hardly believe it... all those years without me... you have remained the same...
But I can't promise you everything will be ok from now on...
I just can't.









Yesterday, the green cooper was gently kissing the red one, right in front of me. Wish he could see it...

...and a few weeks ago, I have experienced the same dove story someone was telling me about in a past life; of course, it also happened in a different place... I can still hear the sound of the bones... wish he had happier stories...

I didn't knew that a new dress can cure a broken heart! Maybe it was the green roses print that gave me back my security feeling.
My "I know who I am and you cannot afford me" feeling. My "I don't want you back, but thanks for asking" feeling. My "green pain is hidden so deep inside that I'm not sure if it's really there" feeling.
The "I'll be ok, unlike you", feeling. The "I'm like the wind blowing from the past straight to the future" feeling.

Si totusi... mai sunt urme de "he's wrong and I'm right... but he wins" feeling...

Bonjour Tristesse (1958) - Juliette Greco

Tristetea e acel 'je ne sais quoi' ce apare in gand, dar se simte fizic, desi poate fi doar o senzatie-fantoma care sa te insoteasca daca ii permiti, ori alaturi de care sa inveti sa traiesti, daca esti prea slab sa o infrunti.

Apare inevitabil cel putin o data pe zi, chiar daca o alungi hotarat, punandu-ti masca de clown.

Daca ii permiti, poate ajunge un alter ego al tau, adesea perceput ca unic. "O cunosti pe X? Cine, fata aceea trista mereu, vesnic nemultumita, chiar si atunci cand se straduieste sa zambeasca ori cand spune ceva dragut? Da, toata lumea o cunoaste pe X! Toata lumea o evita pe X, pentru ca e mereu trista si iti strica cheful"...


Si-atunci, de ce sunt frumoasa mai ales in pozele in care sunt trista? Pentru ca o accept elegant sau pentru ca atunci sunt sincera cu adevarat?

Je sais! Pentru ca the sadness giver was the same one who could give me the joy!

La foule...

29 iulie...

Parintii mei ar fi implinit 29 de ani de la casatorie astazi, daca numaratoarea nu s-ar fi oprit la 20 de ani... Mi-e dor de o plimbare in cimitir. Plimbare, nu 5 minute in vizita, nici inmormantare. Plimbare. Si conversatie. Eu cu mine si cu el. Si flori de sezon.

Scriu rar, sunt arestata la munca... ma gandesc serios la evadare sau la o revolta-reforma. Nici nu am multe de spus. Sau am prea multe ca sa le gasesc ordinea. N-am cuvinte. N-am inspiratie. N-am timp. Am inca planuri, scenarii, vise, idei... cred. Dar sunt inchise pe undeva, intr-o cutie metalica. Sigur intr-o cutie metalica, nu intr-un sertar, nu ma simt dallissima.

Traiesc senzatii diverse si ciudate. Mi-e dor de el din nou. De senzatia de atunci, cand adormeam visand ca ma tine de mana. Stii cum miroase pielea lui? Magnific. Indestrictibil. A Cola, caramele, portocale, iarba uscata si iarba proaspata, zapada, mar verde si metal. Si a zahar brun. Si a fructe de padure. A mure si zmeura, nu afine si nu fragi. Mi-e dor de vocea lui. Si de senzatia ca nu ma minte. Si de jocurile lui. De tot... aproape de tot. Da, stiu ca o sa treaca... si apoi o sa revina. Vreau sa nu uit niciodata cum ii miroase pielea si parul si senzatia ca am pielea mai catifelata dupa ce m-a atins. Vreau sa ma vrea mereu ca atunci. Vreau sa adormim "under the fullmoonlight" after...

Mi-e drag de mor sa vad bolul transparent pe care il folosesc pe post de fructiera cand e plin cu fructe ce ar fi putut fi culese de mine din livada. Acum e plin cu mere acrisoare. Au si frunze. Zilele trecute am avut caise in forma de inimioare. Ciudate. Nu stiu cum am dat de ele in piata. Oricum, tot romanesti, tot de sezon.

A, si am descoperit ca ma calmez cand vad cum respira un animal care doarme. Ma uit la burtica lui sa vad cum se misca... Nu conteaza daca e un caine din parc sau pisica mea... Pur si simplu imi da o stare de liniste.

Si am mai descoperit ca nepasarea e mai rea decat rautatea insasi. Nu vreau sa ii fac rau persoanei pe care o urasc, dar nici nu mi-ar pasa daca ar muri. Mi-ar parea rau doar ca n-a trait, cum mi-ar parea rau pentru oricine. Sunt absolut insensibila. M-am robotizat. Daca gaseste cineva o lupa speciala sau daca mi s-ar facea o autopsie, nu m-ar mira sa aflu ca in loc de vene si tendoane am fire, si in loc de organe am aparate ciudate, controlate de te miri ce telecomanda care nu e la mine si n-a fost niciodata. Hai ca stiu ce am de facut acum. Trebuie sa gasesc telecomanda care ma controleaza si sa aflu cum functioneaza. Si sa-i cumpar baterii.






p.s. Parcul Ion Voicu. Imi place la nebunie, dar cred ca, de cand l-am descoperit, adica acum... 4 sau 5 ani... si pana in ziua de astazi, am ajuns acolo de... cred ca de 3 ori. Niciodata iarna. Imi plac toate casele de langa el. Toate. Papa, nu te faci tu ambasador?;;)

inca o dilema... el sau ea?

sau...




ANNIEway... nu mai sunt sigura nici daca te-as astepta...

La Bohème

In ultima vreme am tot ascultat Gigliola Cinquetti... poate si pentru ca circula la tv. reclama aceea la cafea ieftina cu spot publicitar bun si melodie rascolitoare (dio come ti amo, reclama la fosta elita)...



Vorbeam de curand cu un prieten despre muzica veche... french and italian. El prefera italiana. Eu nu pot sa aleg. Cantecul asta a fost cantat in ambele variante si imi plac amandoua. Ea imi aminteste de mama. Ar fi fost o italianca desavarsita. El imi aminteste de filmele pe care le vedeam in copilarie si de cum visam atunci. Cat timp imi amintesc inca, mai exista o sansa... Nu conteaza daca e o sansa infima si poate zbura la prima adiere de vant, ca puful de papadie. O s-o prind din zbor si o sa-mi pun o dorinta.

Ar trebui sa interzica cineva dorintele imposibile!

one more day... and I'll be 23 again!

May it be... always 23! Bello e Impossibile... The story of my life...

Ce-mi doresc? May it be he finds his way... May it be I can be his guiding light again... May it be bello e possibile... May it be... VESPA for TWO on the route 66 in the summer of 2009!




p.s. fotografia e facuta de Alexandru Matei si e furata de AICI! Sper sa nu se supere! 10x 23 times!

Who and what am I waiting for?

In curand, pe 17 ianuarie, va fi Sfantul Anton, "patronul" indragostitilor. Cred ca, for the first time in my life, I am NOT in love. Asta inseamna ca am o stare f. ciudata. De cand ma stiu a existat o persoana anume care asupra careia sa-mi concentrez atentia, adica de care ma credeam indragostita, indiferent daca formam sau nu un cuplu. De regula imi doresc ceea ce nu pot avea sau ce stiu ca e foarte greu de obtinut, dar asta e alta poveste.:)

Ei, de ceva vreme, cateva luni asa... i'm out of love. Cativa posibili "what if", dar nimic intens, nimic concret, nici unul care sa ma faca sa zambesc cand ii aud vocea (sau ii citesc mesajul sau ii vad poza sau...)sau macar sa tremur si sa-mi musc buzele cand ma gandesc ce i-as face. Nimic. None.

Eu iubesc foarte intens, total, uit de mine si tot ce fac e pentru a face fericit "the object of my desire(s)". Iar acum... am cativa prieteni pe care ii pot ajuta sa se indrepte spre fericirea lor, dar asta nu-mi da mie satisfactii, nu asa cum imi da zambetul unui el pe care il cred (si la momentul respectiv il si simt) al meu.

Asta poate insemna fie ca a venit momentul sa ma concentrez mai mult asupra... mea, sa devin mai egoista si sa-mi vad de planurile care ma privesc in mod direct, fie ca... You better shape up, cause I need a man,and my heart is set on you!

Clar? Ca ma simt very strange and funny asa, emptyhearted! Ca si cum habar n-am incotro ma indrept si nici macar daca sunt eu (sau vreuna dintre cele care formeaza eu-l meu). Well, at least I got my ReD shoes on... sigur nu trec neobservata.

p.s. invita-ma intr-o calatorie cu trenul sau macar cu un calut de lemn cu saua verde...

Va vorbeam mai demult despre un tanar regizor foarte talentat, anume Alexandru Stanescu, al carui blog poate fi vizitat AICI - si promiteam sa revin cu informatii referitoare la 5W (Cand, Unde si Cum ii putem viziona filmele, Care dintre acestea vor fi vizionate si Cine... mai vine la eveniment.:D)

Prin urmare, VOILA!

Himere...

Nu reusesc sa-mi amintesc exact ce anume caut. Probabil ca pe mine, dar altfel, sau intr-un alt context, sau in alta parte. Daca nu stiu ce caut, cum sa fac primul pas spre regasire? Stiu sigur ca e ceva ce am mai avut... dar nu stiu daca in realitate sau doar intr-un vis ce parea real. Nu stiu in care dintre lumile mele imi este locul, dar stiu ca nu le mai vreau pe toate. E greu sa te regasesti cand in jurul tau e ceata si intrezaresti doar figuri neclare. Nu stiu de ce ma incapatanez sa nu arunc felinarul asta vechi si spart, a carui flacara de-abia mai palpaie. Nici macar nu-mi lumineaza calea, ci arunca umbre care deformeaza si mai mult realitatea... sau ceea ce pare a fi real in fata mea.

Nici nu am nevoie de lumina. Pot sa pasesc si in ceata, si in intuneric. Nu trebuie decat sa cred ca voi ajunge la destinatie, indiferent cat de departe ar fi... Mi-ar fi mult mai usor daca as stii ce anume caut. Simt ca ratacesc in povestea altcuiva.

Si totusi, totul pare atat de clar si de simplu cand ma tii de mana, desi nici tu nu stii incotro mergem! Cred ca a inceput sa-mi placa sa ne ratacim. Atat de mult, incat mi-e teama ca-mi va fi dor de acest sentiment de nesiguranta dupa ce voi ajunge la destinatie.

Sunt atat de multe intrebari... Oare sa caut un felinar nou sau sa-l repar pe cel vechi? Oare vreau sa vad ce ascunde ceata? Oare o sa-mi placa ce voi gasii la capatul drumului? Daca aleg o singura lume, fara ceata si himere, unde o sa ma mai ascund cand nu stiu ce vreau?

Maitresse de la Agent Provocateur

Il astept. Il presimt.

I just want it...

Francois Feldman - Les Valses De Vienne

Multumesc, Cos.




Les valses de Vienne
by François Feldman

Du pont des supplices
Tombent les actrices
Et dans leurs yeux chromés
Le destin s'est brouillé

Au café de Flore
La faune et la flore
On allume le monde
Dans une fumée blonde

{Refrain:}
Maintenant que deviennent
Que deviennent les valses de Vienne ?
Dis-moi qu'est-ce que t'as fait
Pendant ces années ?
Si les mots sont les mêmes
Dis-moi si tu m'aimes...
Maintenant que deviennent
Que deviennent les valses de Vienne ?
Et les volets qui grincent
D'un château de province ?
Aujourd'hui quand tu danses
Dis, à quoi tu penses ?

Dans la Rome antique
Errent les romantiques
Les amours infidèles
S'écrivent sur logiciels

Du fond de la nuit
Remontent l'ennui
Et nos chagrins de mômes
Dans les pages du Grand Meaulnes

{au Refrain


Versuri preluate de aici!

Green Eyes...

Cand eram mica aveam foarte clar in minte imaginea viitorului meu sot (wannabe): inalt, brunet, cu parul usor ondulat (nu cret, dar nici drept si in nici un caz sa nu aiba tunsoare de fotbalist), cu o tinuta impecabila (lord like), neaparat cu gropita in barbie si... cu ochii verzi. Cam astea "stiam" eu ca sunt trasaturile pe care sa le caut la persoanele de gen masculin cu care intram in contact, in order to get in love with or at least check up if... could it be...:D

Oricum, aveam prejudecati legate de blonzi cu ochii albastri. Intre timp, am avut... certain feelings si pentru un blond cu ochii albastri, si pentru un saten cu ochii caprui, asa ca... ar fi trebuit sa renunt la ideea cu the prince charming with big green eyes, nu-i asa?

Ei bine, n-am renuntat. O sa renunt probabil intr-o zi (la idee doar)... Am invatat intre timp ca ideile frumoase din povesti cu jumatati perfecte, suflete pereche si "al meu" sunt prea siropoase si departe de adevar de cele mai multe ori, sau ascund reversul medaliei. Totusi, cand mai ascult melodii ca cea din acest post, imi reamintesc ce am de... asteptat, ca de cautat chiar nu caut.


Am postat prima poza pe care am gasit-o pe google si mi-a placut, fara prejudecati legate de babe singure si pisicile lor. Pe astea chiar nu le am. Pana una alta, majoritatea motanilor printre care ma invart au ochii caprui. Poate de asta astept sa intalnesc unul cu ochii verzi. Nu, nu se accepta lentile de contact.






p.s. se scrie "Aquellos ojos verdes"!

Cyntia M.

Can you take me there? Would you?

O picatura de vacanta si pentru mine? Sau o stacana?

A trecut o luna de la ultimul post, asa ca... (se implinesc 5 ani si o luna, dar nu de asta scriu:P)...

Vreau o vacanta mica, asa, de cateva zile, in Sibiu sau in Brasov. Eu am iesit destul de rar din Bucuresti, dar m-as muta oricand intr-unul dintre orasele astea. Sau poate in Timisoara... Sau poate in Paris...
Problema mea cu vacantele sau cu vizitarea locurilor frumoase si speciale consta in... decat fara el, mai bine deloc. Gandire stupida de muiere cretina, stiu. Ei, sper sa-mi treaca. Pentru ca tare am pofta de o vacanta mica. Si de putin must. Bine, bine, nu putin. O stacana, sa-mi sting pofta pentru toti anii in care n-am mai gustat, pentru ca n-am ajuns toamna la tara.

Five years after... Libertango!

Am vrut sa am un post datat cu 23 septembrie pentru ca este o zi importanta pentru mine. Se implinesc 5 ani de cand l-am cunsocut pe... un el care mi-a ocupat multa vreme vreme gandurile si... ventriculul stang! Aveam 23 de ani. (U know, my perfect age, pe care o vreau back - again and again).

Am ales Libertango pentru ca nu stiu ce alta melodie si ce alte ritmuri s-ar potrivi mai bine. Am ales varianta de mai sus pentru ca mi-au placut mult imaginile.
Enjoy it 2!

I Need A Famous Blue Raincoat...

The Blue Raincoat... Am nevoie de ea, asa cum am nevoie sa inlocuiesc uneori umbrela transparenta cu una rosie. Am nevoie de ea, ca sa am senzatia ca exista o a doua piele intre mine si ploaie, daca aleg sa nu o las sa ma atinga prea adanc. Si totusi, port umbrela doar ca sa o legan pe degetul mic, atunci cand ma plimb in ploaie. Prefer sa simt stropii curgandu-mi pe fata, atarnandu-mi de gene, imbibandu-se in materialul rochiei care ajunge sa se lipeasca strans de mine...

Nu am nevoie de ea ca sa ma protejeze de ploaie, ci pentru a-mi da senzatia ca pot sa ma invalui intr-o pelerina de cer, sa inot printre furtunile de deasupra lumii.

Anna Karina, Gainsbourg - Sous le soleil exactement - 1967

...this city never sleeps... Lady... dolce vita

Discover Berk The Virtual Band!

and bonus... I shell let you know why I'm doing it:

Esti ceea ce vrei sa fii si ai ceea ce stii sa obtii!

De fiecare data cand gresesti ma obligi sa reiau tactica de supunere!
Remember: U make me do it!
O sa incep sa cred ca iti place... Problema e ca nu-mi plac sclavii. Nu-mi mai folosesc la nimic atunci cand nu ma provoaca. Ar fi trebuit sa stii ca umilinta nu te duce pe culmi, sau, daca te ajuta sa ajungi cumva acolo sus, succesul capata un gust amar.
Be the prize, not the begger! Da, ai inteles bine. Trebuie sa fii cel ravnit, nu cel care cerseste!