marti, dupa Revelion...

"I-am spus un cuvant nefericit, apoi altele, ca sa vada ca-l cunosc, ca stiu tot ce ar fi trebuit sa creada ca nu stiu. Nu mi-a iertat ca i-am descoperit duplicitatea. El, care tinea sa fie respectat, fiindca respecta cu strictete formulele protocolare, aparentele sociale, se vedea demascat.

Greseala noastra e sa le dovedim ca sunt vinovati. Dar ei tocmai asta nu vor. Nu vor sa stie si mai ales nu vor sa stii ca sunt vinovati. Tu trebuie sa inchizi ochii si sa le dai iluzia ca sunt zei, sa te inchini la ei. Daca ii dai jos de pe soclu, daca le arati unde, cum si de ce au gresit, nu-ti iarta. Esti vinovata fiindca le-ai dovedit ca sunt vinovati. Victoria ta este pierzania lor si a ta. Ca sa se salveze, trebuie sa fuga, sa caute alta femeie, care sa li se inchine, sa-i admire, sa-i iubeasca cu ochii legati.

Omul pe care-l iubeam nu se mai deosebea de ceilalti."

Patricia Matak - via Cella Serghi







Stiam toate astea si fara sa le gasesc scrise intr-o carte... Cum e posibil sa fiu atat de naiva incat sa sper ca exista si oameni carora le poti spune adevarul in fata cu siguranta ca vor aprecia faptul ca nu-i minti. Ba' mai mult, nu stiu de unde am ideea absolut tampita ca mi se va raspunde la fel, indiferent cat de neplacut ar fi.
Asta se intampla rar si intre prieteni, ce pretentii sa mai ai de la omul cu care ai o relatie?! Cel putin, relatia noastra asa a fost: el nu mi-a spus niciodata nimic, sperand/crezand ca o sa ghicesc eu ca gandeste si ce vrea de fapt si ca voi actiona in consecinta. Iar eu, care credeam ca voi fi sincera cu el orice s-ar intampla, am invatat si eu sa tac si sa surad, desi voiam sa-i strig lucruri importante. Doar ca sa stiu ca ramane pe loc. Pentru mine era pe soclu si cand mintea, si cand era slab, chiar si cand nu mai stia sa conduca. Imi era de-ajuns sa-l stiu alaturi ca sa-i construiesc un intreg imperiu.


...
De ce sa vrei langa tine un om pe care-l poti pastra doar purtand o masca pe fata... sau alternand mai multe masti? Un om care isi impune sa te vada altfel decat esti pentru ca ii e mai simplu asa si pentru ca, desi neaga asta, ocoleste cu abilitate de felina orice fel de complicatie. Un om care te vrea in negru cand porti rosu si in verde cand porti albastru, iar daca faci greseala sa te conformezi dorintelor lui iti striga in fata ca n-ai mandrie!

Si, cel mai important, cand ratiunea iti spune clar ca nu-l vrei, de ce te mai gandesti la el? De ce nu poti spune adio cu stergere de memorie inclusa? A, da uitasem... placerea e mai intensa cand doare.