Dolce Vita

duminică, 12 decembrie 2010

j'adore encore



scoarta de copac. umeda, uscata, cu muschi verde sau invaluita de iedere, cu bucati de clei lipicios de culoarea chihlimbarului, cu ciuperci cu margini dantelate, cu inscriptii sau fara...

leaganele de sfoara sau lant atarnate in copaci.nu ma intereseaza partea de decor de panza si flori, ma intereseaza sa fie comod. si sa am un peisaj frumos in fata, fie ca e parc, gradina sau, in situatii fericite, o zona de munte de la tara.

crengile de copac si firele de iarba imbracate in tuburi de gheata. le-am remarcat pentru prima data dupa fenomenul de la 1 decembrie. natura imbracata aparent artificial. aratau atat de furmos incat m-am abtinut cu greu sa nu iau o crenguta cu mine sa o admir toata ziua. stiam insa ca i se topeste "haina" si isi pierde farmecul.

fulgii de zapada. admirati pe fereastra, din pat, stiind ca am timp sa lenevesc... sau tricotati pe pulovere, manusi, fulare rosii sau albastre sau gri, iarna.

mirosul de lemn vechi din poduri sau mansarde nefolosite. asociat cu mirosul cartilor gasite acolo. si razele prafuite care isi fac loc dimineata din te miri ce unghiere, ca ferestre propriu-zise nu prea sunt acolo.

lazile de zestre. vechi. pictate. pline de amintiri. sau de reviste...

vrabiile si porumbeii care vin la fereastra si gasesc firimituri pe pervaz. si diminetile cu lumina soarelui reflectata pe pereti de globuri disco. si mai ales diminetile in care vecinul/vecina canta la pian (n-am stiut niciodata daca e o fata sau un baiat... si nici unde anume sta)

pisica (neagra) lungita sau ghemuita pe calorifer, pe televizor, pe fotoliu... oriunde are ea chef.:)

umbrele noastre cand ne plimbam noaptea pe strazi. ghosts. imi aranjez parul privind umbra mai degraba decat reflexia dintr-o vitrina. felul in care rade fericit cand imi povesteste tampenii. faptul ca stie ce vreau cand suntem la restaurant si comanda el. felul in care are grija sa nu vad nota de plata. faptul ca ma trezeste dimineata, stiind ca o sa am 'o zi excelenta' daca o incep auzindu-i vocea. urarea de 'somn-usor, ca noapte buna stiu ca ai avut', cand adormim dupa ce rasare soarele.

2 comentarii:

Rares spunea...

Da da, îmi aduc aminte cum treceaţi nepăsători şi frumoşi.

Annie spunea...

Nu te-am vazut... Dar nu e de mirare, cand sunt cu el pentru mine restul lumii nu mai exista... Saluta data viitoare!:)