Dolce Vita

duminică, 10 mai 2009

La Bohème



In ultima vreme am tot ascultat Gigliola Cinquetti... poate si pentru ca circula la tv. reclama aceea la cafea ieftina cu spot publicitar bun si melodie rascolitoare (dio come ti amo, reclama la fosta elita)...



Vorbeam de curand cu un prieten despre muzica veche... french and italian. El prefera italiana. Eu nu pot sa aleg. Cantecul asta a fost cantat in ambele variante si imi plac amandoua. Ea imi aminteste de mama. Ar fi fost o italianca desavarsita. El imi aminteste de filmele pe care le vedeam in copilarie si de cum visam atunci. Cat timp imi amintesc inca, mai exista o sansa... Nu conteaza daca e o sansa infima si poate zbura la prima adiere de vant, ca puful de papadie. O s-o prind din zbor si o sa-mi pun o dorinta.

Ar trebui sa interzica cineva dorintele imposibile!


Un comentariu:

Ela Iliesi spunea...

Eu as zice sa se interzica visele de nimic! Si pentru visele imposibile sa se suplineaca fonduri.. :)