Dolce Vita

joi, 20 ianuarie 2011

marți, 4 ianuarie 2011

marti, dupa Revelion...




"I-am spus un cuvant nefericit, apoi altele, ca sa vada ca-l cunosc, ca stiu tot ce ar fi trebuit sa creada ca nu stiu. Nu mi-a iertat ca i-am descoperit duplicitatea. El, care tinea sa fie respectat, fiindca respecta cu strictete formulele protocolare, aparentele sociale, se vedea demascat.

Greseala noastra e sa le dovedim ca sunt vinovati. Dar ei tocmai asta nu vor. Nu vor sa stie si mai ales nu vor sa stii ca sunt vinovati. Tu trebuie sa inchizi ochii si sa le dai iluzia ca sunt zei, sa te inchini la ei. Daca ii dai jos de pe soclu, daca le arati unde, cum si de ce au gresit, nu-ti iarta. Esti vinovata fiindca le-ai dovedit ca sunt vinovati. Victoria ta este pierzania lor si a ta. Ca sa se salveze, trebuie sa fuga, sa caute alta femeie, care sa li se inchine, sa-i admire, sa-i iubeasca cu ochii legati.


Omul pe care-l iubeam nu se mai deosebea de ceilalti."

Patricia Matak - via Cella Serghi







Stiam toate astea si fara sa le gasesc scrise intr-o carte... Cum e posibil sa fiu atat de naiva incat sa sper ca exista si oameni carora le poti spune adevarul in fata cu siguranta ca vor aprecia faptul ca nu-i minti. Ba' mai mult, nu stiu de unde am ideea absolut tampita ca mi se va raspunde la fel, indiferent cat de neplacut ar fi.
Asta se intampla rar si intre prieteni, ce pretentii sa mai ai de la omul cu care ai o relatie?! Cel putin, relatia noastra asa a fost: el nu mi-a spus niciodata nimic, sperand/crezand ca o sa ghicesc eu ca gandeste si ce vrea de fapt si ca voi actiona in consecinta. Iar eu, care credeam ca voi fi sincera cu el orice s-ar intampla, am invatat si eu sa tac si sa surad, desi voiam sa-i strig lucruri importante. Doar ca sa stiu ca ramane pe loc. Pentru mine era pe soclu si cand mintea, si cand era slab, chiar si cand nu mai stia sa conduca. Imi era de-ajuns sa-l stiu alaturi ca sa-i construiesc un intreg imperiu.


...
De ce sa vrei langa tine un om pe care-l poti pastra doar purtand o masca pe fata... sau alternand mai multe masti? Un om care isi impune sa te vada altfel decat esti pentru ca ii e mai simplu asa si pentru ca, desi neaga asta, ocoleste cu abilitate de felina orice fel de complicatie. Un om care te vrea in negru cand porti rosu si in verde cand porti albastru, iar daca faci greseala sa te conformezi dorintelor lui iti striga in fata ca n-ai mandrie!

Si, cel mai important, cand ratiunea iti spune clar ca nu-l vrei, de ce te mai gandesti la el? De ce nu poti spune adio cu stergere de memorie inclusa? A, da uitasem... placerea e mai intensa cand doare.

duminică, 12 decembrie 2010

j'adore encore



scoarta de copac. umeda, uscata, cu muschi verde sau invaluita de iedere, cu bucati de clei lipicios de culoarea chihlimbarului, cu ciuperci cu margini dantelate, cu inscriptii sau fara...

leaganele de sfoara sau lant atarnate in copaci.nu ma intereseaza partea de decor de panza si flori, ma intereseaza sa fie comod. si sa am un peisaj frumos in fata, fie ca e parc, gradina sau, in situatii fericite, o zona de munte de la tara.

crengile de copac si firele de iarba imbracate in tuburi de gheata. le-am remarcat pentru prima data dupa fenomenul de la 1 decembrie. natura imbracata aparent artificial. aratau atat de furmos incat m-am abtinut cu greu sa nu iau o crenguta cu mine sa o admir toata ziua. stiam insa ca i se topeste "haina" si isi pierde farmecul.

fulgii de zapada. admirati pe fereastra, din pat, stiind ca am timp sa lenevesc... sau tricotati pe pulovere, manusi, fulare rosii sau albastre sau gri, iarna.

mirosul de lemn vechi din poduri sau mansarde nefolosite. asociat cu mirosul cartilor gasite acolo. si razele prafuite care isi fac loc dimineata din te miri ce unghiere, ca ferestre propriu-zise nu prea sunt acolo.

lazile de zestre. vechi. pictate. pline de amintiri. sau de reviste...

vrabiile si porumbeii care vin la fereastra si gasesc firimituri pe pervaz. si diminetile cu lumina soarelui reflectata pe pereti de globuri disco. si mai ales diminetile in care vecinul/vecina canta la pian (n-am stiut niciodata daca e o fata sau un baiat... si nici unde anume sta)

pisica (neagra) lungita sau ghemuita pe calorifer, pe televizor, pe fotoliu... oriunde are ea chef.:)

umbrele noastre cand ne plimbam noaptea pe strazi. ghosts. imi aranjez parul privind umbra mai degraba decat reflexia dintr-o vitrina. felul in care rade fericit cand imi povesteste tampenii. faptul ca stie ce vreau cand suntem la restaurant si comanda el. felul in care are grija sa nu vad nota de plata. faptul ca ma trezeste dimineata, stiind ca o sa am 'o zi excelenta' daca o incep auzindu-i vocea. urarea de 'somn-usor, ca noapte buna stiu ca ai avut', cand adormim dupa ce rasare soarele.

vineri, 23 iulie 2010

...



Toata iarna am poftit la nectarine, iar acum, cand sunt peste tot, eu vreau mandarine, care nu sunt nicaieri...

marți, 15 iunie 2010

Sapore di sale, sapore di mare...



Sapore di sale, sapore di mare
che hai sulla pelle, che hai sulle labbra
quando esci dall'acqua e ti vieni a sdraiare
vicino a me, vicino a me.
Sapore di sale, sapore di mare
un gusto un po' amaro di cose perdute
di cose lasciate lontano da noi
dove il mondo è diverso, diverso da qui.

Il tempo è nei giorni che passano pigri
e lasciano in bocca il gusto del sale
ti butti nell'acqua e mi lasci a guardarti
e rimango da solo nella sabbia e nel sol.
Poi torni vicino e ti lasci cadere
così nella sabbia e nelle mie braccia
e mentre ti bacio sapore di sale
sapore di mare, sapore di te.



Pentru ca "my addiction" are legatura cu "your flavour"...

joi, 6 mai 2010

Cea mai tare melodie de fredonat in masina! Of course, tre' sa ai parul lung! Prietenii stiu de ce!




Sonny J
Handsfree (If You Hold My Hand)


(Chorus:)
If you hold my hand
Things
Won't be the same
If you hold my hand
Things
Are about to change

Summer's gone
Spring is gone
Life goes on and on
And I'm just bored
To tears

If I could find
A little space
To paint a smile
Upon my face
And hide the years

If winter comes
And I'm around to see
The snow
Upon the ground
What can I do
When I don't have
The will
To fight the coldness
Of the summernights
Are the darkest blue

(Chorus)

Hold it
Take it back
Hold it
Take it back
Hold it

marți, 16 martie 2010

vineri, 5 februarie 2010

What the hell do I want? With or without...




Two strange feelings in the same time:

I love you (I think... I still don’t know how to call it) when I see myself in you and when you make me proud of what you do and when I hear you breathing in my ear...

But I so fuckin’ hate it when I can’t say how much i really like something, ’cause you’ll think I like it because of you!

I hate the fact that I can’t be me without you! I hate that fuckin’ green pain addiction you gave to me!

Achieving happiness shouldn’t depend on other’s mood...

I know you read this and you have no ideea what the fuck am I talking about! Whatever you choose, it’s not the right answer!




vineri, 25 decembrie 2009

Santa Baby...

I'm sure you already know what I want for Christmas, for the next year or for the rest of my life... I know it's not only your job to bring tha happy gifts, so I'm going to make some wishes to other Saints 2.

ANNIEway, I'm sure you gonna enjoy this song as much as I do!;;)



Eartha King!
object width="425" height="344"><



Kylie Minogue!


p.s. Most of all, i want back the presents I already had, but that crazy stupid Grinch has stolen from me!!! I'm sure you know why I want "them"... Because he gave me...






and now I feel like...




(damn, that man looks damn hot!!!)

So, I don't ever wanna feel again that...




because...





Now, it's that a deal? Don't be a fuckin' bad Santa!I promise I'll be a very good girl!;;)

joi, 29 octombrie 2009

Norah Jones - Chasing Pirates





And I don’t know how to slow it down.
My mind’s racing from chasing pirates.

Now I’m having the squeams, while the silliest things
Are flapping around in my brain.
And I try not to dream of the impossible schemes,
That swim around wanna drown me in synch.

And I don’t know how to slow it down
Oh My mind’s racing from chasing pirates...

My mind’s racing from chasing pirates
My mind’s racing from chasing pirates...

vineri, 23 octombrie 2009

My seasons...






Ador... in ordinea asta!

Pomii sau copacii cu licurici! Vara. Inghetata de vanilie pe plaja. Vara. Senzatia ca pe pielea mea poate reflecta soarele. Vara. Valurile care se sparg peste genunchii mei. Vara. Nisipul care arde, dar pe care il iubesc arzand, pentru ca imi da certitudinea palpabila ca sunt acolo. Vara.Leandrii roz de pe plaja. Vara. Kenny G pe plaja. Vara. Dj Rhynno sau alti Dj. Vara.


Petalele de flori care au impresia ca sunt fulgi de zapada. Primavara. Mirosul de flacari. Nu stiu la ce dau oamenii foc dupa ce se topeste zapada, dar mereu e un fum specific in aer. Primavara.Pregatirile pentru Paste. Primavara. Ziua mea. Primavara. Freziile si lalele. Si astromeliile care apar fix la sfarsitul lui aprilie. Primavara.


Nucile care de-abia s-au copt. Toamna. Mustul si painea de casa. Toamna.Schimbarea garderobei, cautarea manusilor preferate, esarfele noi, esarfele vechi... Toamna. Prezentarile de moda pentru urmatorul sezon. Toamna. Fumul de tigara amestecat cu parfumul nou. Reintalnirile. Redeschiderea unor locuri dragi, care te fac sa uiti ca nu mai sunt deschise terasele. Toamna. Sunetul frunzelor sub pasi. Mirosul frunzelor uscate. Castanele de pe trotuar. Si mai ales ca ti-e frig si te cuibaresti in mine. Toamna.


Mirosul specific al frigului. Zapada care scartaie si are o sclipire speciala care apare doar sub soare, sub luna plina sau sub felinare. Iarna. Dorul de povesti la gura sobei. Amintirile. Planurile noi care le depasesc pe cele vechi. Listele. Dorintele. Cadourile frumos impachetate in hartie rosie. Iarna. Schimbarea parfumului. Luminile de pe strazi. Targurile de cadouri. Timp de teatru. Filme lungi la care nu adormi, pentru ca e frig. Iarna.

Imi place sa colectionez diverse chestii care au legatura cu anotimpurile mele. Am o masinuta galbena care se incadreaza perfect in fiecare anotimp. Trec cu ea prin toate.

joi, 8 octombrie 2009

LITTLE THINGS care ma pot face fericita BIG TIME!

Sa trec fara sa ma grabesc pe langa florarii, gradini sau piete de fructe. Colorate. Parfumate. Fresh Feeling. Love it. Pentru ca imi da senzatia ca exista atat de multe optiuni si eu nu trebuie decat sa aleg...;;)

Fructele gemene. Cirese, caise, prune... am gasit chiar si tomate. Ma atrag irezistibil. Le aleg mereu dintre celalte. Si ciresele-cercei.;) Nu-mi puneam cand eram mica neaparat, dar acum le asociez cu un fel de retro-happy-silence feeling.

Fructierele pline, mai ales cele transparente si cele in forma de conul abundentei. Pline cu ciorchini de struguri, fructe exotice sau fructe de sezon cu frunze cu tot...

Portocale cu ciocolata. Nu ciocolata cu portocale sau crema de portocale, ci portocale dulci (e ok si cu mandarine, clementine, minole si altele din familie) si ciocolata (amaruie sau cu putin lapte) separat. Pentru ca in mintea mea se creeaza atmosfera de Craciun. Si de Craciun I should be happy, right?


Orasul vazut de sus. De foarte sus. Mai ales noaptea. Ador luminitele acelea. Si mai ales senzatia ca sunt deasupra tuturor. Orice necaz pare mult mai mic cand stiu ca sunt atat de multi oameni in cladirile astea si fiecare are o poveste... Si pot sa aleg pur si simplu alt drum spre cladirile care ma intereseaza daca vreau sa schimb ceva. Sau pot intra in alte cladiri. E mult mai simplu cand vezi totul de sus. Iti poti alege mai usor traseul. Nu doar la propriu.

Felinarele aprinse. Lumina lor reflectata in lacuri... sau balti ramase dupa ploaie.

Mirosul de dupa ploaie. Am mai scris despre asta. Vreau un parfum After Rain. Am crezut ca Silver Rain de la Prairie ar putea fi ce caut, dar nu e nici pe departe... Mi-a recomandat Octavian (he's the best) un parfum care ar aduce cu ce caut eu, dar n-am apucat sa-l incerc...

Avioanele de control care se pot confunda foarte usor cu stelele, doar ca se misca. love them.:)

Trotuarele lungi, noaptea, marginite de copaci foarte inalti si stalpi cu sistem de iluminare. Si banci pe margini. Si pasii fara sunet. Si sa-l tin pe MyHaniWatchman (cine o mai fi si asta?)de brat sau sa ma tina de mana cand ne plimbam pe trotuarele alea. Midnight ghosts. Si el sa poarte camasa de matase, inspiratie vintage, cu butoni de argint sau platina, primiti de la mine. Personalizati.

Sa-i aleg lui MyHaniWatchman vestimentatia pentru un eveniment anume din garderoba pe care o stiu deja pe din-afara.

Barba de trei zile care inteapa. Neagra. Dar nu la oricine... Si bratele puternice. Care te pot sustine pe perete. Si venele vizibile pe sub piele. Si alunitele care se aliniaza la fel ca stelele. Nu multe, dar sa pot trasa eu semne imaginare.


Rasaritul soarelui vazut din masina, pe autostrada, cand ma indrept te miri pe unde. Oricum, destinatie de vacanta. Nepregatita.

Fanta de portocale. Frutti fresh-tutti frutti. GREEN APPLE. Cocktailuri noi pentru dorinta. Locuri noi pentru dorinta. Martini rosso. Martini bianco. Home made lemonade cu boabe si sirop de rodie. Frappe cu vanilie (Mozart). Limoncello.

Miss '60 make-up. And clothes. And music. And hair-style. La fel ca aproape tot ce are iz de cabaret sau cazino. And decadent 20's.

Linia perfecta desenata cu tus negru pe pleoape. Din prima. Tunsorile perfecte, care te fac sa te intrebi daca e her real hair sau peruca. Fresh dark vamp manicure made la Alina.

Ceaiul cu flori de portocal de la Carturesti. Si My Lady.


Rasfat in parfumerii de lux. Sunt trei in Romania, din cate stiu (cu mai multe sedii fiecare:P). Mereu incerc ceva nou, dar ma intorc tot la vechile iubiri. Inevitabil. Si mereu imi calc cuvantul (gen: o sa-mi cumpar acest parfum cand o sa... dar nu am rabdare si il cumpar mai devreme). Parfumul potrivit, in combinatie cu rochia potrivita=povestea potrivita; potrivita=pe care ti-o doresti.

Noul ruj Chanel Allure. Irezistibil. La fel ca vechiul ruj de la Daniel Jouvance, rosu satinat. Nu inteleg cum reuseste sa-mi modifice textura buzelor. Ma transforma total, sunt alta A., nu doar aceeasi A. cu buze mai pline si mai senzuale. It's a magic lipstick.


Mirosul unei carti noi. Parfumul unei carti vechi. Personajele din carti sau din filme care seamana cu noi. Lectiile din fiecare film si carte, sau din povestile celor care mi se destainuie fara sa le-o cer. Lectii pe care habar n-am de ce le preiau, dar nu le aplic niciodata cand vine vorba de mine. Si nici sa le predau nu ma pricep. Am inca de invatat.


Fotografiile vechi. Sepia. Cu mine, cu el sau cu oameni care seamana cu noi... sau sunt din familia noastra. Sau nu sunt.

Sa-i ascult respiratia la telefon. Nu respiratia sacadata de emotii, ci aceea relaxata, linistita. Ca atunci cand doarme. Da, si sa-l privesc dormind cand respiram acelasi aer.


Parfumul de regina noptii, noaptea foarte tarziu, de parca stia cineva ca o sa trec pe acea strada la 3:00 dimineata si le-a facut sa infloreasca special pentru mine, desi acum e frig si toamna, dar nu le-a facut si sa se aplece printre barele de fier forjat, ca sa le pot atinge.

Esarfele negre, verzi, gri, bleumarin, violet... Pentru ca leaga incheieturile mai fin decat o fac ciorapii cu jartiere.

Luna plina. Nu inteleg de ce. N-am stiut niciodata de ce. Sub luna plina mi se intampla numai lucruri nemaipomenite. It's magic. Mistic. I'm safe there.

Rochitele albastre (sau bleumarin, turcoaz, aquamarin etc.). Imi vin bine si alte culori, dar in rochitele albastre am avut intotdeauna parte de intamplari... sa spunem memorabile.;)

Contrazicerile! N-am crezut ca o sa port vreodata cercei care nu sunt din metal pretios, ca o sa ma dezbrac intr-un loc public, ca o sa ajung blonda, sau ca o sa ma tund scurt, sau ca o sa port ceva rosu-portocaliu-roz, cea mai turbata nuanta posibila... Sau ca o sa ma indragostesc de vreun blond. Sau de vreun polonez. Sau sa cunosc vreun ungur care nu stie ca e ungur si uraste ungurii. Dar le-am facut pe toate. Si astept din clipa in clipa sa-mi incalc si infrang singura si alte "convingeri". Ma astept chiar si sa incep sa port din nou ceva auriu intr-o buna zi.

Si mai sunt si altele... de care nu-mi aduc aminte acum...


BONUS: Ma poate face fericita si o melodie superba, ca aceasta...


marți, 29 septembrie 2009

Missed this feeling...

It Won't Be Long - Evan Rachel Wood




p.s. how come you only see me when I'm in someone else's arms?

joi, 24 septembrie 2009

Le goût étrange et doux de la peau de mes amants...



L'amour, hum hum, pas pour moi,
Tous ces "toujours",
C'est pas net, ça joue des tours,
Ca s'approche sans se montrer,
Comme un traître de velours,
Ca me blesse, ou me lasse, selon les jours

L'amour, hum hum, ça ne vaut rien,
Ça m'inquiète de tout,
Et ça se déguise en doux,
Quand ça gronde, quand ça me mord,
Alors oui, c'est pire que tout,
Car j'en veux, hum hum, plus encore,

Pourquoi faire ce tas de plaisirs, de frissons, de caresses, de pauvres promesses?
A quoi bon se laisser reprendre
Le coeur en chamade,
Ne rien y comprendre,
C'est une embuscade,

L'amour ça ne va pas,
C'est pas du Saint Laurent,
Ca ne tombe pas parfaitement,
Si je ne trouve pas mon style ce n'est pas faute d'essayer,
Et l'amour j'laisse tomber!

A quoi bon ce tas de plaisirs, de frissons, de caresses, de pauvres promesses ?
Pourquoi faire se laisser reprendre,
Le coeur en chamade,
Ne rien y comprendre,
C'est une embuscade,

L'amour, hum hum, j'en veux pas
J'préfère de temps de temps
Je préfère le goût du vent
Le goût étrange et doux de la peau de mes amants,

Mais l'amour, hum hum, pas vraiment!

miercuri, 23 septembrie 2009

23 septembrie... happy birthday to us...



Dear Green,
Can't you see the shadows from the past hunting you? Maybe you can only feel them...
Can you here the sound of the past music? Can you smell the cigare smoke blended in white mosk scent?
So what if you do?:)
Welcome out from my time and space... Wish I could also give you my memories...


Dear RedAndBlue,
Thank you for finding the same joy in my eyes
and for acting like nothing was wrong in all this time...
I can hardly believe it... all those years without me... you have remained the same...
But I can't promise you everything will be ok from now on...
I just can't.









Yesterday, the green cooper was gently kissing the red one, right in front of me. Wish he could see it...

...and a few weeks ago, I have experienced the same dove story someone was telling me about in a past life; of course, it also happened in a different place... I can still hear the sound of the bones... wish he had happier stories...

I didn't knew that a new dress can cure a broken heart! Maybe it was the green roses print that gave me back my security feeling.
My "I know who I am and you cannot afford me" feeling. My "I don't want you back, but thanks for asking" feeling. My "green pain is hidden so deep inside that I'm not sure if it's really there" feeling.
The "I'll be ok, unlike you", feeling. The "I'm like the wind blowing from the past straight to the future" feeling.

Si totusi... mai sunt urme de "he's wrong and I'm right... but he wins" feeling...

luni, 7 septembrie 2009

Bonjour Tristesse (1958) - Juliette Greco



Tristetea e acel 'je ne sais quoi' ce apare in gand, dar se simte fizic, desi poate fi doar o senzatie-fantoma care sa te insoteasca daca ii permiti, ori alaturi de care sa inveti sa traiesti, daca esti prea slab sa o infrunti.

Apare inevitabil cel putin o data pe zi, chiar daca o alungi hotarat, punandu-ti masca de clown.

Daca ii permiti, poate ajunge un alter ego al tau, adesea perceput ca unic. "O cunosti pe X? Cine, fata aceea trista mereu, vesnic nemultumita, chiar si atunci cand se straduieste sa zambeasca ori cand spune ceva dragut? Da, toata lumea o cunoaste pe X! Toata lumea o evita pe X, pentru ca e mereu trista si iti strica cheful"...


Si-atunci, de ce sunt frumoasa mai ales in pozele in care sunt trista? Pentru ca o accept elegant sau pentru ca atunci sunt sincera cu adevarat?

Je sais! Pentru ca the sadness giver was the same one who could give me the joy!